Foto: Avocații Tudor FLOREA și Cristina BUCȘĂ
Înlăturarea de la moștenire pentru neacceptarea succesiunii în termenul legal
Florea, Bucșă & Asociații - Casă de Avocatură Suceava
Succesiunea și partajul succesoral presupun stabilirea moștenitorilor unei persoane care a încetat din viață, clarificarea cotelor ce revin fiecăruia din bunurile care au aparținut defunctului și ieșirea din indiviziune asupra lor (partajul), chiar dacă ceilalți moștenitori nu sunt de acord sau nu colaborează în acest sens.
Pentru ca o persoană să beneficieze de moștenirea celui decedat, nu este suficient să fie ruda, copilul sau soțul acestuia, ci pe lângă îndeplinirea condițiilor generale, trebuie și să fi acceptat moștenirea în termenul prevăzut de lege.
Cu toate acestea, acceptarea moștenirii nu este obligatorie, astfel că nimeni nu poate fi obligat să o accepte. Aici intervine termenul de „opțiune succesorală”, care reprezintă dreptul succesibilului să aleagă, în termen de un an de la data decesului defunctului (sau de 6 luni, pentru decesul intervenit înainte de 01.oct.2011), între a-şi consolida titlul de moştenitor prin acceptarea moştenirii sau desfiinţarea acestui titlu, renunţând la moştenire.
Este foarte important de știut faptul că dacă cel prezumat moștenitor nici nu acceptă, dar nici nu renunță expres la moștenire, la cererea celorlalți moștenitori interesați, instanța de judecată poate constata că persoana a renunțat tacit la moștenire, cota acestuia beneficiindu-le celorlalți moștenitori.
Prin urmare, este posibil ca un succesibil să nu își poată moșteni părinții, bunicii, alte rude sau chiar soțul, dacă nu a acceptat moștenirea în termenul legal, în mod expres sau tacit. De exemplu, prin declarație de acceptare sau printr-un act sau fapt pe care succesibilul nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor, cum ar fi: plata impozitelor, folosirea bunurilor moștenirii, arendarea terenului sau închirierea locuinței, mutarea într-un imobil din moștenire etc.
Prin Sentința Civilă nr. 3341/11.07.2024 a Judecătoriei Suceava, instanța a hotărât înlăturarea de la moștenire a mai multor succesibili ai defunctei - 2 copii și 6 nepoți, tocmai pentru pasivitatea de care au dat dovadă.
În fapt, instanța a reținut că în anul 1994 a intervenit decesul defunctei, iar aceasta a avut 8 copii. În ceea ce îi priveşte pe succesibili, instanţa are în vedere că doi dintre aceștia au renunţat expres la moştenire, prin declaraţie autentică și trei dintre copii au decedat înaintea mamei lor, aceştia neavând moştenitori. Alți trei copii au decedat ulterior defunctei, având la rândul lor urmași (nepoți ai defunctei).
Cu privire la solicitarea reclamanţilor de a se constata că pârâţii sunt străini de succesiunea autoarei, instanţa constată că potrivit materialului probator administrat în cauză, depoziţiile martorilor audiaţi, rezultă că pârâţii nu au exercitat dreptul de opţiune succesorală în termenul prevăzut de lege. Prin urmare, neexercitarea dreptului de opţiune succesorală în acest termen, atrage stingerea dreptului de a accepta moştenirea, eredele neacceptant devenind străin de moştenire şi pe cale de consecinţă instanţa va constata că pârâţii sunt străini de succesiune prin neacceptare.
Astfel, instanţa va constata că moştenitorii acceptanţi (doar 3 din toți cei 8 copii) ai averii rămase de pe urma autoarei lor, sunt reclamanții, iar fiecărui fiu îi va reveni o cotă de 1/3 din masa succesorală. Instanța reține că reclamanţii au solicitat ca ieşirea din indiviziune să se facă prin împărţirea în natură a masei succesorale, sens în care va dispune conform voinței părților.
Pentru aceste considerente, instanţa va admite cererea formulata şi precizată de reclamanţi și va constata că numai reclamanții au calitatea de moștenitori, pârâții fiind străini de succesiune prin neacceptarea moștenirii în termenul legal. Totodată, dispune ieșirea din indiviziune prin atribuirea în natură a bunurilor, conform propunerii exprimate de reclamanți.
În speță, reclamanții au fost reprezentați de avocat Cristina Florea-Bucșă, avocat asociat în cadrul SCPA ,,Florea, Bucșă & Asociații”